„Dacă n-ai văzut încă o femeie care iubește, atunci n-ai văzut niciodată o femeie frumoasă.” — Camil Petrescu

„Dacă n-ai văzut încă o femeie care iubește, atunci n-ai văzut niciodată o femeie frumoasă.” — Camil Petrescu

Bunatate de mama

Buna dragii mei,

Atunci cand timpul isi face prezenta si trece nepasator pe langa noi, dar si odata cu el ....constatam ca sunt lucruri care au ramas nefacute.....ramanem pe ganduri si ne spunem ce am putea face.
Am inteles din experienta vietii mele ca atunci cand crezi ca poate face cineva lucrarea la care ai fost chemat in locul tau, te inseli.
Trebuie sa iti faci treaba cat mai bine posibil.
Am enorm de multe motive sa ii multumesc lui Dumnezeu pentru rabdarea si dragostea nemarginita care o are fata de mine si familia mea.Am atasat si apartin din plin familiei mele doua fetite care vin din centrele de plasament.Pot spune ca atunci cand imi spun "mama" ele simt cu adevarat ca sunt mama lor. Este foarte greu gandul ce ma apasa ca in una dintre zile va trebui sa le spun cine sunt si de unde provin.
Deja prin povestiri pentru copii am inceput sa le spun ce se intampla. Vrem ca intr-o buna zi sa poarte numele nostru, dar nu pot sa adopt toti copii din centru de plasament.
Cu gandul ca am salvat macar doi dintre ei sunt fericita. As minti sa spun ca este usor, dar satisfactia sufleteasca si zambetele lor trec peste greutatile zilnice cu mult si au castig de cauza.
Va doresc zile frumoase pline de zambete si galsuri gingasede copii.

Adoptia sau primirea in familie

Buna, dragi cititori.....

Nu am mai scris de ceva vreme, dar nu am uitat nici o clipa de ceea ce fac, adica sunt asistent maternal.
Nu stiu cum a trecut timpul, dar sunt trei ani de cand fac acest lucru. As mintii daca v-as spune ca este usor, dar ai foarte multe bucurii, impliniri si satisfactii pe masura ce daruiesti si tu.
Fetitele care sunt in plasament au deja aproape 3 ani cea mare si cea micuta 1 an si 4luni.
Sunt niste fetite foarte istete, inteligente si nu ai zice ca au fost abandonate.
Multa lume ma intreaba daca sunt gemene, deoarece cea mare este mai maruntica si cea mica a ajuns-o la inaltime.
Sunt incantata ca am doua fetite pe langa fiul meu cel mare de 13 ani.
Ce ziceti? Cum se potriveste mai bine: te adopt sau vreau sa faci parte din familie?
Mie mi se pare un cuvant destul de rece: adoptia; si distant, in schimb familia este ceva cald si primitor.
Imi doresc ca fetita cea mare sa poarte numele nostru, dar nici pe cea mica nu as vrea sa o mai dau, dar nu pot mari foarte mult familia, caci si nevoile cresc, iar statul nu te ajuta foarte mult in acest sens..
Va rog sa va rugati pentru aceste doua sufletele, dar si pentru noi ca sa putem sa le crestem in armonie cu ceea ce doreste Dumnezeu pentru ele si nu de capul nostru.
Cat sunt mici le cladim noi caracterele, iar ei continuua ceea ce am sadit noi sa ude si sa dezvolte principiile si modul de viata.
Va doresc numai bine si  sa nu uitati sa le spune-ti copiilor vostrii cat mai des "te iubesc"

Dupa cum stiti sunt asistent maternal de ceva vreme, dar profesez de anul trecut din noiembrie.Am in plasament a doua fetita, caci prima este fericita cu noii ei parinti adoptivi. Ma bucur cand sunt oameni care fac aceste alegeri. Salveaza un suflet si le creaza un viitor acestor copii care nu au nici o vina ca sunt abandonati sau luati din familile biologice pentru motive care contravin legii umanitatii.

Aceasta micuta printesa este o fiica a Regelui , care este foarte delicata si pretuita in ochii Lui; dar si in ai nostrii. Atasamentul care s-a format in doar 4 saptamani dovedeste inca odata ca dragostea biruieste si vindeca orice durere de suflet.Micuta era foarte speriata si fara nici un fel de reactii la orice faceai in jurul ei, dar acum este un copil zglobiu, vesel si care vrea sa ne spuna foarte multe lucruri pe limba ei.Are 8 luni si cateva zile,iar noi speram ca Domnul sa ingaduie sa ramana la noi pana cand v-a fi mare.E o bucurie pentru toata familia si aduce un licar de fericire la fiecare zambet pe care ti-l daruieste.Unii spun ca trebuie sa nu te implici emotional, dar oare cum ai putea daca exista o "inima" inauntrul tau care este de la Dumnezeu?.Fara "inima" nu poti primi, dar nici darui dragostea de la Isus. Sa fim cu totii adevarati copii ai Lui Dumnezeu , nu doar cu vorba, dar si cu fapta.

Implinire

Pot sa va spun ca in sfarsit sunt implinita pe plan profesional ca asistent maternal.In sfarsit am primit in plasament o fetita superba pe data de 14 Decembrie.Un cadou mai frumos de sarbatori nici ca se putea gasi.
Ne este draga tuturor, atat mie cat si sotului si baiatului meu de 11 ani.
Este o fetita cuminte, sanatoasa si frumoasa.
Ne bucuram caci putem sa-i oferim dragostea parentala de care are nevoie.
Multi copiii sunt in situatia ca nu au aceasta oportunitate, de aceea atunci cand ai ocazia sa faci un bine fa-l din toata inima ta si nu astepta rasplata.
Nici Isus care si-a dat viata pentru tine si pentru mine nu a asteptat rasplata,ci a murit ca noi sa avem viata vesnica.
Nu uita sa faci binele.

Activitati cu copii dela 0 - 3 ani

Ce activitati putem face chiar si cu copilul de cateva luni?

Activităţi prin care tu ca un om care iubesti copii si doresti sa le oferi toata dragostea si afectiunea ta poate interacţiona adecvat cu copilul în vârstă de:

-0-1 lună : igiena zilnică, alimentaţie, vegherea somnului, stimularea vederii cu mingi şi baloane colorate, stimularea motricităţii prin mişcarea uşoară a picioarelor, provocarea deschiderii gurii ca reacţie la hrană, se încearcă ridicarea uşoară a capului, stimularea copilului de a ne fixa faţa.

-1- 6 luni: stimularea auzului prin cântece de leagăn, provocarea copilului de a surâde, stimularea de a privi feţele celor din apropiere, exerciţii de a ţine capul drept şi de a întoarce capul când este strigat, solicitări de gânguri, stimularea vorbirii cu emiterea vocalelor a, o, u, e, I, exerciţii de a privi un obiect pus pe masă, stimularea de a întoarce capul când aude jucăria zornăitoare,exerciţii de a se juca cu mâinile, ţinerea unei jucării în mână pt. puţin timp, exerciţii de a se târâ spre o jucărie colorată care emite sunete, chemarea pe numele mic pt a întoarce capul.

-6- 12 luni: exerciţii de a sta în şezut, exerciţii de a merge de-a buşilea, exerciţii de a vocaliza silabe, stimularea auzului cu clopoţelul, jocul cu bila din plastic, exerciţii de a sta singur în picioare, de a păşii cu susţinere, stimulări de acere gestual jucării, exerciţii de a se ridica singur în picioare, stimulări de a repeta cuvântul mama, stimularea pt a ajuta la îmbrăcare, exerciţii de a vedea şi ridica obiectele mici, mersul singur, exerciţii de a arăta gura, ochii, nasul.

-12- 14 luni: de la adulţi copilul obţine încurajare, râs, emoţii, învaţă cuvintele. adulţii sunt parteneri favoriţi pentru jocuri, a fugii după copil, a ne ascunde, a-l prinde, a-l mângâia, copilului îi plac jucăriile zgomotoase, cuburile, îi place să umple cutii cu jucăriile lui, să le golească,

-15- 17 luni: îi place să ajute adultul să facă ordine, mereu îi place să facă acelaşi lucru, îi plac obiectele ce pot fi stivuite, ce pot fi trase pe roţi de o sfoară.Păpuşile pe care le va culca cu el.

-1 an 6 luni: pentru a-şi exersa vorbirea este indicat telefonul de plastic cu care se va juca, doreşte să mâzgălească cu creionul, carioca.

-spre 2 ani: se poate juca singur mai mult timp, dacă este un adult în apropiere, răsfoieste cărţile cu poze, se joacă de-a v-aţi ascunselea.

-Spre 2, 5 ani: nelipsită este maşinuţa la băieţi, fetiţele vor rochiţe frumoase, fundiţe, doresc să li se citească poveşti.demontează şi montează obiecte

-3 ani : preferă jocurile de imitaţie, o trusă de medic, mama şi tata .Ii place să fie dat în leagăn, vârsta imaginaţiei, inventează poveşti, realul şi imaginarul se întrepătrund. Jocurile cu apa, bălăceala, vaporaşe, puzzle, jocurile cu instrucţiuni,materiale de modelat, construit, obiecte reale

NOTA: Dupa cum observati chiar din primele zile de viata a copilului putem sa le fim un sprijin si sa le oferim toata dragostea noastra.Nu uitati niciodata ca sunteti un etalon de viata pentru copii din fata si viata voastra.Oferiti-le tot ceea ce este mai bun din modul vostru de a trai.

Socializarea - cursul 5

Ce este socializarea?

Socializarea este un proces prin care o persoană devine membru al unui grup social- familie, comunitate. Socializarea se referă la capacitatea copilului de a se integra în mediul social.

Pentru a fi acceptat ca membru al grupului copilul trebuie să cunoască obiceiurile, atitudinile, dorinţele, valorile şi expentanţele grupului.

Socializarea implică totalitatea trăsăturilor pe care o persoană le dobândeşte în urma influenţei, exercitate asupra lui, de către instituţiile sociale- grădiniţa, şcoala, organizaţiile culturale, politice.

Cum devine un copil fiinta sociala?

Mediul social influenţează personalitatea de-a lungul întregii sale existenţe, iar educaţia reprezintă factorul determinant al dezvoltării personalităţii.

Nou născutul se simte în siguranţă în mediul familial, persoana semnificativă fiind mama de care este complet dependent.

Sugarul are capacitatea de a intra într-o interacţiune socială cu persoana care îl îngrijeşte. La 2-3 luni apare zâmbetul social, fiind nediferenţiat faţă de mamă sau persoane care-i vorbesc în imediata zonă vizuală. La vârsta de 3 luni apar primele relaţii sociale din partea sugarului, copilul exprimă plăcerea la revederea mamei, la apropierea biberonului. După 6 luni încet-încet dobândeşte autonomie în mişcare şi poate explora mediul imediat înconjurător. Începe să fie atras şi de alţi membri ai familiei care vin în casă.

Dorinţa de comunicare socială copilul şi-o face cunoscută prin apariţia vorbirii în jurul vârstei de un an.

Familia are responsabilitatea de a-l stimula pe copil spre socializare prin punerea în relaţie cu alţi copii, cu alţi adulţi nefamilari, pregătind copilul pentru separările temporare de familie prin începerea frecventării grădiniţei. Copilul va deprinde regulile impuse de programul grădiniţei, regulile de joc în grupul de copii.

Imitarea modelului social este foarte importantă pentru socializarea copilului. Părinţii constituie modelul cel mai apropiat de urmat de către copil.

Jocul constituie un bun prilej de socializare. Se remarcă copilul cu iniţiativă, care conduce grupul, fiind acceptat cu plăcere de către grup. Copilul diferit prin deficienţă, obezitate, etc, nu este admis cu plăcere în grupul de joacă.

Socializarea prin frecventarea unei şcoli implică lărgirea mediului social, integrarea şi adaptarea la un grup de copii de aceeaşi vârstă sau vârste diferite.

Părinţii care au o conduită excesiv de exigentă faţă de copilul şcolar, îi vor influenţa percepţia copilului asupra şcolii, conducând spre eşecul şcolar, sau spre sentimente de vinovăţie şi lipsă de încredere în sine.

Copilului îi poate fi stimulat interesul şcolar de către părinţi prin încurajări şi recompense apreciative.

Socializarea presupune dobândirea unor abilităţi de relaţionare socială şi conturarea unor trăsături de personalitate ca mod de răspuns la interacţiunea din cadrul şcolar.

Adolescenţii sunt interesaţi de relaţii sociale în afara familiei, crescându-I interesul pentru mediul extrafamilial. Adolescentul percepe familia ca pe un mediu prea rigid, neinteresant, diferit de aspiraţiile lui.

Capacitatea de a-şi face prietenii este recunoscută ca un test de competenţă socială. Dorinţa de a plăcea celorlalţi face parte din preocupările adolescentului. Adolescentul se compară cu imaginea propusă de mass-media, dorind să se ridice la acele standarde. Adolescentul are nevoie de relaţii sociale, de recreaţie, prietenie, intimitate, .